După ce întregul titlu/capitol III din Codul Fiscal a fost masacrat de OG 16/2022, hai să vedem ce a mai rămas din el. Am făcut rezumatul modificărilor aici și am detaliat cum stă treaba cu suprataxarea contractelor cu timp parțial aici.
Impozitul pe venitul microîntreprinderilor are (de la 1 ianuarie 2023) o singură cotă de 1% din venituri.
Definiția microîntreprinderii:
Microîntreprinderea este persoana juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
- A realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 € (cursul de schimb din ultima zi a anului).
- A realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale (atenție, nu cifra de afaceri).
- Are cel puțin un salariat, cu excepția momentului înființării, când îl poate angaja în maxim 30 zile de la înființare.
- Are asociați/acționari care dețin peste 25% din participații la cel mult trei persoane juridice române, inclusiv cea în analiză.
- Capitalul social este deținut de persoane (inclusiv persoane juridice), altele decât statul.
- Nu se află în lichidare, dizolvare.
O persoană juridică nou înființată poate opta (nu mai este obligată) să plătească impozit micro începând cu primul an fiscal, dacă îndeplinește condițiile de capital și asociați de mai sus, iar salariatul obligatoriu îl angajează în maxim 30 zile inclusiv de la înființare.
Ce observăm aici:
- Regimul de impunere micro NU mai este obligatoriu, ci opțional. Asta înseamă că firmele nu mai intră la micro automat (cum era anterior), ci va trebui dovedită îndeplinirea condițiilor. Focusul fiscului este mutat pe impozitul pe profit, unde lucrurile nu mai sunt clare și riscul fiscal este crescut, dictat de deductibilitatea cheltuielilor și justificată fiecare cheltuială în parte. Babuinul va fi la mâna funcționarului public. Din nou.
- Pentru a fi micro de la înființare, este obligatorie angajarea unui salariat în 30 zile de la constituirea firmei.
- Comunicarea dintre asociați, contabil/consultant și avocat este decisivă pentru primele 30 zile.
- Definirea vectorului fiscal la înființare, va veni cu multe erori greu de descâlcit sau de corectat în timp util (am mai trecut prin asta).
- Dacă firma a fost înființată, ridică actele de la avocat și mergi la contabil, nu le arunca în șifonier, pe motiv că nu ai activitate.
- După angajare (probabil că aceasta va trebui demonstrată cu extras Revisal și copie CIM), încă un drum/email la ANAF, pentru modificarea vectorului fiscal în 30 zile de la înființare.
- Verificarea asociaților va trebui făcută de contabil la fiecare trimestru și va consta în: extras Recom pe fiecare CNP al asociaților, declarație pe propria răspundere, verificarea vectorului fiscal ale firmelor acestora pe mfinante.ro (din păcate informațiile nu sunt tot timpul corecte). Reluarea procedurii la fiecare trimestru. Avem aici și o problemă de confidențialitate între asociați, ca fiecare să declare ce firme are și ce impozit plătește pentru ele. Și mai am o problemă: chiar nu vreau să fac poliție fiscală cu toți asociații babuinilor și babunii babuinilor acestora.
- Atenție la consultanță, pentru că nu este definită în actul normativ. Definiți activitățile pe care le desfășurați, verificați contractele cu clienții, tineți evidența analitică pe fiecare tip de activitate, completați corect și complet facturile, verificați activitățile care pot fi interpretate ca și consultanță, colaborați cu contabilul vostru în fiecare lună și aveți grijă să fie evidențiate corect.
În cazul în care oricare din asociați dețin peste 25% în mai mult de trei microîntreprinderi, aceștia trebuie să stabilească care sunt cele trei firme care rămân cu impozit micro. Cum? În funcție de profitabilitatea fiecărei firme în parte, cu cât marja de profit e mai mare, cu atât e mai indicat să rămână cu impozitare micro.
Excepție de la condiționări: firmele care aplicau impozitul specific (Horeca CAEN: 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630) pot opta pentru plata impozitului micro, fără să aplice măsurile tranzitorii.
Sunt excluse de la impozit micro următoarele activități:
- Domeniul bancar
- Asigurări, reasigurări, piețe de capital, intermedieri ale acestor domenii
- Jocuri de noroc
- Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale
- Fondurile de garantare
Firmele care vor să opteze pentru impozit micro (cu excepția celor din Horeca), o pot face NUMAI la începutul anului fiscal, dacă îndeplinesc condițiile și dacă NU au mai fost plătitoare de impozit micro ulterior datei de 1 ianuarie 2023 (nu înainte de 2023). Adică, dacă îndeplinești condițiile în timpul anului, poți face schimbarea abia la începutul anului următor și nu în timpul jocului. Dar dacă ai mai fost o dată (dopo anno domini 2023), te-ai lins pe bot, că nu mai pupi favoruri de la fisc.
Condiția privind cel puțin un salariat poate fi îndeplinită:
- Salariatul = persoana angajată cu CIM cu normă întreagă (art.51 alin. (4)).
- Mai multe contracte cu timp parțial care cumulează o normă întreagă.
- Contracte de mandat cu remunerația peste un salariu minim brut.
- Pentru CIM suspendat, condiția este îndeplinită dacă suspendarea este mai mica de 30 zile și dacă situația este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv. Adică nu ne jucăm de-a suspendarea.
Reguli de ieșire din sistemul de impunere pe venitul microîntreprinderilor în cursul anului (art.52):
- Dacă în cursul anului, o microîntreprindere depășește plafonul de 500.000 € sau ponderea veniturilor din consultanță și/sau management este de peste 20% inclusiv, aceasta trece la profit începând cu trimestrul în care s-au întâmplat depășirile, fără posibilitatea de a mai opta vreodată.
- În cazul în care, microîntreprinderea NU are cel puțin un salariat, trece la impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită condiția.
- Prin excepție de la punctul de mai sus, o micro cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, rămâne la impozit micro dacă, în termen de 30 zile angajează un salariat nou cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau determinată pe cel puțin 12 luni. E o condiție bună, ca să nu mai facă diverși inteligenți tot felul de permutări.
- Firmele micro, care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități excluse, trec la impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv.
- Plafoanele fiscale se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal, iar cursul de schimb este cel de la sfârșitul anului.
- În situația în care, oricare dintre asociați deține peste 25% la mai mult de 3 micro, ei trebuie să stabilească firmele care ies, începând cu trimestrul în care se întâmplă. De asemenea, trebuie notificat fiscul în termen de 15 zile de la data producerii (CPF art.88 alin.1). Deja mi se face rău cum se va pune asta în practică.
Mai avem o obligație de comunicare către ANAF: firmele micro comunică ANAF că aplică impozit micro până la data de 31 martie inclusiv. Iar cele care devin plătitoare de impozit pe profit, comunică și ele ieșirea din sistem, tot până la 31 martie 2023. Am vrut să sesizați birocrația și complicarea procedurii.
Slavă domnului că se păstrează bonificațiile pentru capitalurile proprii, dar nici n-or să se dea, că doar toți babuinii vor ridica dividende și vor scădea:
“(19) Reducerea de impozit, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, se aplică la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor după scăderea sumelor menţionate la alin. (18).
(110) Prin excepţie de la prevederile alin. (14) lit. a), pe perioada aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020, declaraţia informativă prevăzută la alin. (13) se depune până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor.”
Întrebarea verii pentru babuini:
Mă angajez ca să rămân cu micro 1%, trec la profit sau îmi fac firmă în Dubai/Estonia?
De când au început discuțiile despre canicula fiscală, aud această întrebare la fiecare pas. În primul rând îți recomand să nu iei nicio decizie încă, deoarece avem de așteptat normele metodologice și ordinele de punere în aplicare. De asemenea, te rog să iei in considerare că OG 16 va trebui să treacă prin parlament și că va putea suferi modificări. Sper într-o prea mică măsură, dar am experiență cu Split TVA, care s-a îmbunătățit considerabil, chiar și cu un parlament ostil.
Dacă e de ales între micro și profit, răspunsul ține doar de businessul tău și de cifrele din balanța ta. Cifra de afaceri și marja de profit sunt cele două elemente definitorii în luarea unei decizii. Al treilea element este salariatul cu care micro este condiționat, dacă este pe bune sau vrei să te angajezi tu pe tine, deci situația diferă de la caz la caz.
Pentru anumite firme, recomandarea poate fi clar impozit profit 16% am mai zis-o mai demult aici. Dacă ai investiții de recuperat, pierderi precedente, cifra de afaceri și marja de profit mici, e perfect. Iar impozitul de 16% este un impozit mic, față de alte țări ale UE, pentru că la asta ne raportăm. Ce vreau sa spun este că dracul nu e chiar atât de negru pe cât pare.
Te rog să nu te panichezi, dar este genul de decizie care se ia cu pixul în mână. Această analiză te ajută să vezi ce ai de făcut până la sfârșitul anului, dacă crești veniturile, dacă scazi cheltuielile ca să crească marja de profit, dacă îți permiți să te angajezi sau nu. Iar răspunsul bun diferă de la o firmă la alta, de la un caz la altul. De la un babuin la altul!
Concluzii:
Dintr-o măsură fiscală simplă, curată și fără risc fiscal, s-a ajuns la un grad maxim de birocratizare și complicătură de implementare a măsurii, condiționând sistemul mai mult decât e cazul. Vă las pe voi să numărați de câte ori trebuie notificat fiscul. Veți zice că nu e chiar atât de grav, că notificările se depun online, iar eu vă zic că nu e deloc așa. De când cu comunicarea online, facem mai multe drumuri la ANAF decât înainte.
sursa: https://valentinasaygo.ro/